0
0
În mijlocul unei crize fără precedent care lasă zeci de mii de oameni fără apă potabilă în județele Prahova și Dâmbovița, declarațiile oficiale ale Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) sunt contestate vehement — iar presiunea publică crește odată cu semnele de disfuncționalitate structurală și managerială.
❗ Ce spune ministerul
MMAP susține, într-un comunicat oficial, că informațiile potrivit cărora ar fi cunoscut riscul opririi apei și l-ar fi ignorat sunt false. Documentele tehnice elaborate în octombrie şi noiembrie 2025 — inclusiv minuta întâlnirii din 22 octombrie, referitoare la lucrările la galeria de fund GF2 a barajului Barajul Paltinu — nu includ nicio avertizare privind imposibilitatea tratării apei şi nu indică că ar fi fost luate decizii care să oprească alimentarea. Ministerul acuză operatorul responsabil, ESZ Prahova, că nu a îndeplinit obligaţiile contractuale: nu a semnalat riscurile, nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare şi nu a activat surse alternative.
De asemenea, MMAP argumentează că Hotărârea Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova (CJSU) nr. 9/2025 — invocată deseori în presă — nu făcea referire la oprirea alimentării cu apă, ci la riscul operațional legat de defecţiunea galeriei GF2.
📉 Ce spun jurnaliștii și realitatea de zi cu zi
Pe de altă parte, relatările media, investigațiile jurnaliștilor și semnalele venite de la autorități locale și utilități indică o realitate mult mai gravă — și o responsabilitate clară a operatorului de apă:
-
Conform datelor publicate, scăderea dramatică a nivelului lacului Paltinu, combinată cu turbiditatea excesivă a apei brute (determinată de găurile de fund deschise, aluviuni, intrare de sedimente după ploile recente) a compromis tratarea apei la stația Voila, determinând oprirea completă a alimentării cu apă potabilă.
-
Zeci de mii de locuitori din multiple localități au rămas fără apă, iar autoritățile erau obligate să declare stare de urgență – cererea a venit chiar de la Administrația Națională Apele Române (ANAR).
-
Oficialii ANAR avertizează că, dacă problemele la baraj și la sistemul de aducțiune nu sunt remediate urgent, locuitorii ar putea rămâne fără apă și în următoarele șase luni.
⚠️ Cine spune adevărul? Discrepanțele sunt evidente
În timp ce ministerul neagă implicarea și transmite că totul era sub control — sub pretextul că nu i s-ar fi transmis avertizări — realitatea pare să arate o întârziere gravă în semnalarea pericolului și o subevaluare a riscurilor de către operatorul ESZ Prahova. Oprirea apei potabile nu a fost anunţată prompt populaţiei, iar deciziile privind intervențiile nu au fost asumate la timp.
Faptul că abia după ieșirea publică a crizei s-a recunoscut că apa are turbiditate ridicată, că stația de tratare nu poate funcționa și că sistemele de rezervă nu au fost activate, ridică semne de întrebare serioase asupra responsabilității — și dacă nu cumva ministrul declară “nu știam” doar pentru a se distanța de vină.
🧭 Consecinţe și întrebări care rămân deschise
-
Dacă ministerul și ANAR erau confruntați cu o reală amenințare la adresa alimentării cu apă, de ce nu s-au activat imediat măsurile de urgență — rezerve tampon, surse alternative, avertizarea populației?
-
De ce operatorul ESZ Prahova nu a îndeplinit obligațiile de informare și protecție, deși erau contractuale?
-
Ar trebui să răspundă penal cei responsabili de managementul apei — autorități sau operator — pentru neglijență?
📰 Concluzie: criza apei din Prahova — un eşec de sistem, o responsabilitate colectivă
Cazul barajului Paltinu — care a lăsat mii de oameni fără acces la apă potabilă — devine emblematic pentru deficiențele grave ale sistemelor de infrastructură și guvernanță din România.
În timp ce ministerele încearcă să se dezvinovățească și acuză operatorii, realitatea de la firul ierbii — articole, relatări media, zeci de mii de locuitori afectați — arată că cineva a greșit grav. Și ar putea plăti pentru asta.
