Majestatea Sa Margareta a găzduit la Palatul Regal din București, o seară dedicată ambasadorilor străini acreditați în România

Read Time:5 Minute, 10 Second

Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei române a găzduit miercuri seară, în Sala Tronului din Palatul Regal din Capitală, Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic.

Seara Regală dedicată ambasadorilor străini acreditați în România a devenit o tradiție instituită de Regele Carol I, după primul său an de domnie, în 1866.

Alături de Principele Radu și Principesa Sofia, la eveniment au participat parlamentari dar și reprezentanți ai Administrației Prezidențiale.

”Doamnă Decan al Corpului Diplomatic, Excelențele Voastre, Doamnelor și domnilor,

Vă sunt recunoscătoare pentru participarea dumneavoastră la această seară, care continuă tradiția recepției anuale a Corpului Diplomatic acreditat la București, încă din vremea Regelui Carol I, în secolul al XIX-lea, mai precis din anul 1866. Aceasta a fost una dintre primele tradiții pe care tatăl meu, Regele Mihai, le-a reînviat când a revenit în țară în 1997.

Doresc, de asemenea, să vă reiterez admirația pe care v-o port tuturor pentru dedicarea de care dați dovadă în promovarea și consolidarea relațiilor dintre România și țările pe care le reprezentați. Trebuie neapărat să combatem aerul de deznădejde care amenință să ne paralizeze gândirea cu privire la acordurile de securitate europeană în acest moment. Și putem face acest lucru concentrându-ne asupra a trei abordări interdependente.

Da, războiul din Ucraina nu dă semne că se va sfârși. Și, da, speranțele noastre de la începutul acestei veri că valul războiului se întorcea în direcția Ucrainei nu s-au dovedit a fi cele așteptate. Dar să nu uităm niciodată curajul și reușita Ucrainei de a continua să țină piept agresorului. Ar trebui să rămânem alături de Ucraina atâta timp cât vor dori, deoarece alternativele sunt pur și simplu prea îngrozitoare pentru a fi contemplate.

În al doilea rând, încercările Rusiei de a destabiliza Moldova vor continua să crească, aproape invers proporțional cu luptele din Ucraina. Asigurarea faptului că Moldova rămâne ferm angajată în politica sa de integrare europeană este o parte inseparabilă de asigurarea faptului că Ucraina prevalează în apărarea sa; cele două sunt fețe ale aceleiași monede.

Și, în cele din urmă, trebuie să ne amintim că, în paralel cu respingerea agresiunii rusești, singura modalitate de a asigura stabilitatea și prosperitatea este de a continua integrarea Ucrainei și a Moldovei și – la momentul potrivit, și a Georgiei – în Uniunea Europeană și în orice altă structură europeană de securitate sau de cooperare. Obiectivul pe care mi l-am asumat, cu sprijinul atât al Guvernului României, cât și al Guvernului Republicii Moldova, este acela de a mă asigura că Republica Moldova nu este consumată de tragedia care afectează acum Ucraina, că guvernul său reformator este sprijinit în atingerea obiectivului său și că poporului moldovean i se permite să își decidă propriul viitor, în loc să fie determinat de alții. În timp ce lucrăm pentru includerea Ucrainei și a Republicii Moldova în structurile noastre, trebuie să acordăm atenție și consolidării pilonilor existenți ai securității și prosperității noastre. Sper din tot sufletul că dezbaterea îndelungată privind includerea României și Bulgariei în Schengen va fi rezolvată; nu există nicio justificare obiectivă pentru continuarea acestei discuții. Într-adevăr, controlul frontierelor și chestiunile legate de imigrație se numără printre cele mai presante provocări actuale ale Europei. Cu toate acestea, este nevoie de o cooperare adecvată între toate statele membre ale UE, mai degrabă decât de o mare ostentație din motive de politică internă. Știu că avem multe alte priorități în fața noastră astăzi și toate necesită atenția noastră. Cu toate acestea, cu riscul de a spune ceva evident, de obicei nu noi alegem crizele, ci crizele ne aleg pe noi. Haideți să anticipăm, măcar o dată, următoarea criză. Făcând tot posibilul pentru a ne asigura că Ucraina continuă să reziste agresiunii și că Moldova rămâne întreagă și liberă”, a declarat Principesa Margareta.

Seara regală pentru Corpul Diplomatic, din 1866 până astăzi

La sfârșitul primului an de domnie, Principele Suveran Carol I, Domnitorul României, primea în decembrie 1866 primii trimiși oficiali străini la București.

În anul 1878, România a stabilit relații diplomatice cu Rusia și Imperiul Austro-Ungar, în 1879 cu Imperiul Otoman, Bulgaria și Italia, în 1880 cu Franța, Germania, Belgia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Olanda, Grecia și Monaco, iar în 1881 cu Spania.

În cei 48 de ani ai României sub sceptrul Regelui Carol I, au fost deschise la București multe alte legații, apoi ambasade, reprezentând majoritatea țărilor importante ale acelei epoci.

Începând cu anii 1870, diplomația regală a fost unul dintre domeniile definitorii ale acțiunii publice a Coroanei Române, până la mijlocul secolului al XX-lea. Diplomația regală a continuat chiar și în anii exilului, 1948-1997, și, desigur, în ultimele decenii, după revenirea în țară a Familiei Regale.

În cea mai mare parte a lor, serile dedicate Corpului Diplomatic au avut loc în Sala Tronului de la Palatul Regal.

În anii domniei Regilor Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I, seara a avut loc la fiecare sfârșit de an (uneori în primele zile ale anului nou), fără întrerupere. În primele patru decenii ale secolului al XX-lea, Corpul Diplomatic acreditat în România s-a mărit semnificativ, ca urmare a intensificării fără precedent a relațiilor diplomatice bilaterale și multilaterale ale Regatului României.

În anul 1997, Regele Mihai a reluat tradiția serilor date de Familia Regală în onoarea diplomaților străini acreditați la București. Primul eveniment a avut loc în decembrie 1997, într-o reședință din București oferită de Guvernul Victor Ciorbea Majestății Sale și Familiei Regale, în preajma Crăciunului și a Anului Nou. Ultima seară oferită de Regele Mihai la București avusese loc la Palatul Regal cu o jumătate de secol înainte.

În secolul XXI, Seara regală pentru Corpului Diplomatic a avut loc în prezența Regelui Mihai I și apoi a Majestății Sale Custodelui Coroanei, găzduită în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, apoi în Holul de Onoare de la Castelul Peleș și, din anul 2016, în Sala Tronului de la Palatul Regal, locul tradițional al evenimentului.

După 26 de ani de la începerea vizitelor oficiale NATO ale Regelui Mihai (martie 1997), palmaresul diplomației regale, efectuată neîntrerupt, cu sprijinul instituțiilor Statului, arată astfel: 371 vizite regale externe și 197 de întâlniri cu șefi de Stat, Parlament și Guvern din 53 de țări (139 în străinătate și 58 la București).