0
0
Partidul Noua Românie a trimis joi, o solicitare către Parlamentul României, Primul Ministru și liderii partidelor parlamentare, prin cere cere modificarea de urgență a legislației electorale întrucât în anul 2024 vor fi toate alegerile la un loc iar actuala legislație este restrictivă și blochează accesul în alegeri al tuturor partidelor înființate.
Președintele PNR, Sebastian Popescu a trimis solicitări către Președintele Senatului României, Președintele Camerei Deputaților, Primul Ministru, ct și către Președintele USR, Președintele AUR, Președintele UDMR și Președintele Forța Dreptei, prin care le solicită să modifice cele patru legi electorale.
În prezent, un partid care vrea să participe în alegeri în anul 2024, cu candidați la toate cele patru tipuri de alegeri, trebuie să adune un milion de semnături. Un număr exagerat de mare. România are cel mai restrictiv sistem electoral din UE care împiedică partidele neparlamentare să participe în alegeri.
Dacă se va menține actuala legislație electorală, niciun alt nou partid nu va accede în Parlament și astfel nu se schimbă nimic în România.
Iată sesizarea trimisă de Președintele Partidului Noua Românie, liderilor politici:
În calitate de Președinte al Partidului Noua Românie, candidat la Camera Deputaților în anul 2016, candidat la funcția de Președinte al României în anul 2019, candidat la funcția de Primar General al Municipiului București în anul 2020 și candidat la Senatul României în anul 2020, ținând cont de faptul că în anul 2024, pentru prima dată în istoria României, toate alegerile vor avea loc într-un singur an, vă solicit să ajustați legislația electorală din următoarele
considerente:
Rolul unui partid politic este de a participa în alegeri cu scopul de a le câștiga pentru a putea reprezenta românii în structurile de conducere ale țării.
Potrivit datelor furnizate de INS după prelucrarea datelor de la recensămândul din anul 2022, populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori.
Autoritatea Electorală Permanentă transmite că totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 decembrie 2022 este de 18.892.050, dintre care 18.067.503 au domiciliul sau reședința în țară, iar 824.547 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
În prezent, România are cea mai restrictivă legislaţie electorală din Uniunea Europeană, cu sute de mii de semnături necesare candidaturilor, dar cu timp foarte mic de a le aduna.
Potrivit cerințelor celor patru legi electorale, în anul 2024, unul din cele 230 de partide politice înregistrate la Tribunalul București, dacă dorește să participle cu candidați la toate cele patru tipuri de alegeri, trebuie să adune nu mai puțin de un million de semnături.
În anul 2015 a fost modificat Articolul 18, Alin. (1) din legea 14/2003, în sensul permiterii înființării unui partid cu doar trei membri. Însă nu au fost modificate și cerințele cu privire la candidatura în alegeri. Numărul semăturilor necesare depunerii candidaturilor la cele patru tipuri de alegeri din România, este cel mai mare din Uniunea Europeană.
Pentru partidele parlamentare nu este nicio problemă să aibă alegeri europarlamentare, locale, prezidențiale şi parlamentare, unele după altele. Însă legistația trebuie să permită și partidelor neparlamentare și nou înființate, să poată participa în alegeri.
Este ilogică modificarea Legii 14 din 2003 prin care se permite înființarea unui partid cu minim 3 membri dar să nu fie modificate condițiile de participare în alegeri. Degeaba permiteți înființarea de partid dacă prin condițiile restrictive cu privire la participarea în alegeri, împiedicați majoritatea partidelor să își depună candidaturile.
Alegerile europarlamentare
Alegerile europarlamentare ar putea avea loc pe 9 mai 2024. Potrivit Legii 33 din 2007, Guvernul stabilește data alegerilor europarlamentare și calendarul de alegeri, cu 90 de zile înainte. Asta înseamnă că un partid politic are la dispoziție doar 30 de zile pentru a aduna cele 200.000 de semnături.
Dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România, prin cerinţele stipulate la Art. 16 Alin. 4 din Legea 33/2007, are cele mai excesive condiţii cu privire la candidatura pentru Parlamentul European, îngrădind, în mod clar şi neconstituţional, dreptul de a alege şi de a fi ales aşa cum stipulează Constituţia la Art. 37 şi 38.
15 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, nu solicită nici măcar o semnătură pentru partidele care doresc să participe la alegerile europarlamentare.
Franţa, cu o populaţie de 66.600.000 de locuitori CERE ZERO SEMNĂTURI pentru participarea unui partid la alegerile europarlamentare.
Italia, cu o populaţie de 58,853,482 de locuitori CERE ZERO SEMNĂTURI pentru participarea unui partid la alegerile europarlamentare.
Germania cu o populaţie de 83,695,430 locuituri, cere doar 4000 de semnături pentru candidatura unui partid la alegerile europarlamentare.
Numărul total de semnături cerut de cele 11 ţări membre ale Uniunii Europene, pentru participarea la alegerile europarlamentare, este de 78.880. Adică România cere de 2,5 ori mai multe semnături decât cer 11 state la un loc. Ceea ce dovedeşte fără dubiu, o cerinţă excesivă care încalcă dreptul constituţional al românilor de a alege şi a fi aleşi.
Tribunalul Bucureşti a stabilit prin prin Sentinţa Civilă Nr. 12 AEPF din 9 aprilie 2019, că “excepţia invocată este întemeiată, având în vedere că dispoziţiile art. 16 alin. 4 din Legea nr. 33/2007, în forma în vigoare, aduc atingere dreptului constituţional de a alege şi de a fi ales, având în vedere perioada de timp de doar 30 de zile, avută legal la dispoziţie, potrivit calendarului de alegeri aprobat de Guvern prin HG nr. 81/2019, pentru a fi adunate cele 200.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare, şi la resursele financiare şi logistice pe care le are la dispoziţie un partid nou creat aşa cum este petentul”.
Or, prevederile art. 53 alin 1 din Constituţia României stipulează în sensul că: „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz; pentru: apărarea securităţii naţionale, o ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea Instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav” şi art. 53 alin 2 din Constituţie: „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii„.
Astfel, raportat la Decizia CCR numărul 75 din 26 februarie 2015, prin care, Curtea Constituţională a României a stabilit că cerinţele Art. 19 alin. 3 din legea 14 din 2003, cu privire la cele 25.000 de semnături de susținere necesare pentru înființarea unui partid politic, au caracter excesiv, întrucât încalcă dreptul la asociere, cele 200,000 de semnături de susţinere necesare participării la alegerile europarlamentare, respective prezidențiale, sunt de opt ori mai excesive şi mai neconstituţionale întrucât suprimă dreptul constituţional de a alege şi de a fi ales.
În prezent 9 formațiuni politice au cel puțin un deputat în Parlamentul European și drept urmare vor avea în mod automat câte un representant în Biroul Electoral Central, Birourile Electorale Județene și 7 dintre ele vor avea reprezentanți și în Secțiile de vot. În timp ce restul partidelor politice care vor participa în alegeri nu vor avea posibilitatea de a avea vreun reprezentant în alegerile europarlamentare, pentru că limita e de maxim zece în BEC, BEJ și 7 în Secțiile de vot. Încă o măsură excesivă și discriminatorie care favorizează clar partidele actuale în detrimental celor mici și nou înființate.
PNR consideră că legiuitorul are dreptul să stabilească reguli şi condiţii de participare la alegerile europarlamentare dar, totodată acestea nu trebuie să devină excesive şi de neîndeplinit de către toţi competitorii electorali, în special de partidele nou înfiinţate.
Raportat la perioada de timp de doar 30 de zile, avută legal la dispoziţie, potrivit calendarului de alegeri aprobat de Guvern prin HG, pentru a fi adunate cele 200,000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare, şi la resursele financiare şi logistice pe care le are la dispoziţie un partid nou creat aşa cum este PNR, considerăm că acest prag impus de legea 33/2007 prin Art. 16, Alin. 4, restrânge dreptul de a alege şi de a fi ales al membrilor şi simpatizanţilor PNR cât şi al românilor în general.
Teama că dacă s-ar reduce numărul de semnături sau acestea ar fi eliminate, ar determina o inflaţie de candidaţi la europarlamentare, este una falsă şi nerealistă. Putem verifica foarte uşor dacă în cele 15 state UE care nu cer vreo semnătură, au fost milioane de candidaţi.
Cerința unui număr de minim 200.000 de semnături, ca una dintre condițiile formale pentru împlinirea procedurii legale de înregistrare a unui partid politic, la alegerile europarlamentare, are caracter excesiv, disproporționat în actualul context socio-politic al țării și față de măsurile legale în vigoare ce vizează finanțarea publică a partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și reprezentarea parlamentară a electoratului.
Prin caracterul său excesiv, aceasta duce la imposibilitatea exercitării efective a dreptului de asociere, ceea ce echivalează cu afectarea dreptului în însăși substanța sa.
Cerințele legii nu pot fi de așa natură încât să suprime chiar substanța dreptului, în sensul eliminării posibilității reale și efective de exercitare a dreptului, în limitele configurate de însăși legea supremă a statului. Legea, ca act normativ de ordin ierarhic inferior Legii fundamentale, nu poate să coboare nivelul de protecție constituțională a unui drept sau al unei libertăți.
Parlamentul, în procesul de elaborare a actelor normative, are obligația de a respecta principiile constituționale și să gândească, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios coordonat și eficient, care să protejeze valorile statului de drept și să asigure un echilibru just între interesele colective, pe de o parte, și cele individuale, pe de altă parte.
În consecință, pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate, legiuitorul va trebui să reexamineze dispozițiile art.16 alin.(4) din Legea nr.33/2007 în sensul reducerii sau eliminării numărului minim de semnături de susținere pentru înregistrarea unui partid politic la alegerile pentru Parlamentul European.
În contextual actual în care o mare parte din români sunt dezamăgiți de eșecul aderării la Schengen, menținerea unui număr uriaș de semnături pentru a putea participa la alegerile europarlamentare, va duce în mod inevitabil la un absenteism masiv în alegeri și la creșterea inevitabilă a euroscepticismului în România.
Alegerile parlamentare
Alegerile pentru Senat și Camera Deputaților sunt programate să aibă loc în prima duminică din luna decembrie 2024.
Pentru ca un partid să poată participa cu candidați în toată țara, plus Diaspora, are nevoie de minim 0,5% din numărul alegătorilor cu drept de vot.
Ținând cont de faptul că alegerile parlamentare se vor suprapune cu cele locale și prezidențiale, numărul semnăturilor reprezintă o piedică în calea partidelor mici și neparlamentare de a putea candida în alegeri
Alegerile locale
Alegerile locale sunt cele mai complexe alegeri dintre cele patru desfășurate în România. Simultan, un partid trebuie să adune semnături pentru patru tipuri de candidature; consiliu local, consiliu județean, primar, președinte al Consiliului Județean. Adică patru rânduri de liste de semnături. Adică un număr foarte mare de semnături. Considerăm că este necesar reducerea la minim a numărului de semnături la locale și eliminarea depunerii a patru liste de semnături. Una singură pentru consiliul local și primar și una pentru consiliul județean și președintele consiliului, sunt suficiente.
În consecință,
ținând cont de expunerea de motive, vă solicităm să reduceți numărul de semnături pentru cele patru tipuri de alegeri, după cum urmează:
Modificarea Art. 49 alin. 2 din legea 115/2015, prin reducerea numărului de semnături la minim 30 pentru o comună indiferent de mărime, minim 100 de semnături în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 300 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
Modificarea Art. 54 alin. 1 din legea 208/2015, prin reducerea numărului de semnături la 10,000 pentru Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care depun liste de candidaţi la nivel naţional inclusiv pentru Diaspora. Şi minim 700 de semnături pentru candidaţii independenţi. Eliminarea obligativităţii de a aduna semnături din Diaspora pentru candidaturile depuse în Circumscripţia Diaspora.
Modificarea Art 16 alin 4 din legea 33/2007, prin reducerea numărului de semnături la 10,000 pentru partidele politice şi prin modificarea Art. 17 alin 1, prin reducerea la 5,000 a numărului de semnături pentru un independent.
Modificarea Art. 27 alin 2 litera c) din legea 370/2004, prin reducerea numărului de semnături la 30,000 pentru un candidat la prezidenţiale.
Reducerea numărului de semnături de susţinere pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, va elimina problemele cu privire la corectitudinea informaţiilor cuprinse în listele de semnături. Un număr mai mic de semnături faţă de prezent, va reduce la minim neregulile, iar Biroul Electoral Central va putea verifica mult mai uşor, veridicitatea semnăturilor, fără să mai fie nevoiţi să verifice milioane de semnături în una sau două zile.
În speranţa că veţi da curs solicătrilor PNR, aştept să fiu invitat la discuții pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materie electorală, pentru a susţine aceste amendamente la legile electorale.
Președinte al Partidului Noua Românie,
Sebastian Constantin Popescu
