0
0
Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie (PNR) la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, a lansat o propunere explozivă, care a zguduit scena politică și a stârnit un val de controverse: grațierea tuturor românilor condamnați pe nedrept.
Această măsură radicală, prezentată ca un „act de clemență cu profundă conotație morală și umanitară”, are scopul de a obliga sistemul judiciar din România să își revizuiască practicile și să asigure procese echitabile pentru toți cetățenii.
„O justiție dreaptă nu înseamnă doar să condamne vinovații, ci să protejeze nevinovații. Iar ca președinte, voi fi garantul moral al acestei diferențe fundamentale”, a declarat Sebastian Popescu, subliniind că decizia sa nu reprezintă o toleranță față de infractori, ci o „intoleranță față de nedreptate”.
Candidatul PNR a promis că va analiza cu prioritate toate cazurile în care există suspiciuni privind condamnări obținute prin abuz, lipsă de probe, presiuni sau erori judiciare flagrante. De asemenea, el a propus inițierea unui mecanism independent de investigare a erorilor judiciare și crearea unei unități specializate în cadrul DNA/Parchetului General, pentru a analiza abuzurile din anchete.
„Românii nu mai trebuie să trăiască cu teama că pot fi victime ale unor dosare fabricate sau decizii părtinitoare. Nu putem construi o țară dreaptă cu o justiție nedreaptă. Ca Președinte al României, voi fi vocea celor care nu au avut niciodată șansa să fie auziți și scutul celor care au fost abuzați în tăcere”, a adăugat Popescu.
Propunerea sa a stârnit reacții puternice din partea reprezentanților sistemului judiciar, care au avertizat asupra riscului de a submina autoritatea justiției și de a crea un precedent periculos. Pe de altă parte, susținătorii lui Popescu consideră că această măsură este necesară pentru a repara nedreptățile și a reda încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
Dezbaterea privind grațierea condamnaților pe nedrept promite să fie unul dintre punctele centrale ale campaniei electorale, iar impactul acestei propuneri asupra viitorului justiției din România rămâne de văzut.
Președintele României și rolul său în justiție – Garant al echilibrului și al dreptății
Potrivit Constituției României (articolul 94, litera d), Președintele are atribuția de a acorda grațieri individuale. Aceasta nu înseamnă că președintele intervine în justiție, dar are ultimul cuvânt într-un act de clemență cu profundă conotație morală și umanitară.
De asemenea, potrivit articolului 80 din Constituție, Președintele are rolul de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, inclusiv a sistemului de justiție, și de a media între puterile statului și între stat și societate.
Președintele nu emite hotărâri judecătorești, nu stabilește vinovății și nu controlează procurori sau judecători. Dar poate:
- Trage semnale publiceprivind deficiențe sau abuzuri din sistemul judiciar;
- Media conflicte instituționaleîntre autoritățile din domeniul justiției (ex: CSM, MJ, Parchet, instanțe);
- Propune o viziune de reformă a justiției, respectând separația puterilor în stat;
- Sprijini instituțiile care combat corupția și abuzurileprin implicare publică și susținere internațională;
- Consulta și invita la Cotroceni liderii sistemului judiciar, pentru dialog, echilibru și responsabilitate în actul de justiție.
Un angajament prezidențial: Grațierea românilor condamnați pe nedrept
În mandatul meu, în calitate de Președinte al României, voi folosi atribuția constituțională de grațiere cu maximă responsabilitate, umanitate și discernământ. Iar un prim angajament ferm este acesta:
Voi analiza cu prioritate toate cazurile în care există suspiciuni solide, rezonabile și justificate că o condamnare a fost obținută prin abuz, lipsă de probe, presiuni sau erori judiciare flagrante. Iar românii condamnați pe nedrept vor fi grațiați.
Această decizie nu este despre toleranță față de infractori. Este despre intoleranță față de nedreptate. O justiție dreaptă nu înseamnă doar să condamne vinovații, ci să protejeze nevinovații. Iar ca președinte, voi fi garantul moral al acestei diferențe fundamentale.
În plus:
- Voi propune inițierea unui mecanism independent de investigare a erorilor judiciare, similar cu modelele din state democratice consolidate;
- Voi sprijini crearea unei unități specializate în DNA/Parchetul Generalcare să analizeze abuzurile din anchete și să răspundă pentru ele;
- Voi aduce în atenția publicului și a forurilor internaționale fiecare caz în care un român este condamnat fără dovezi solide, cu probe fabricate sau prin presiuni politice.
O justiție care inspiră încredere, nu frică
Românii nu mai trebuie să trăiască cu teama că pot fi victime ale unor dosare fabricate sau decizii părtinitoare. Nu putem construi o țară dreaptă cu o justiție nedreaptă. Ca Președinte al României, voi fi vocea celor care nu au avut niciodată șansa să fie auziți și scutul celor care au fost abuzați în tăcere.
Dreptatea nu se cere. Dreptatea se face.
11 candidați se luptă pentru funcția de Președinte al României, după ce în 6 decembrie 2024, CCR a decis anularea alegerilor și reluarea de la zero a scrutinului electoral.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va fi pe 4 mai 2025, iar al doilea tur se va desfășura pe 18 mai 2025.
Potrivit tragerii la sorți de la Biroul Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidaţi este următoarea:
Poziţia 1 – George Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor
Poziţia 2 – George Crin Laurenţiu Antonescu – Alianţa Electorală România Înainte
Poziţia 3 – Elena Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România
Poziţia 4 – Cristian Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român
Poziţia 5 – Marcela Lavinia Şandru – Partidul Umanist Social Liberal
Poziţia 6 – Victor Viorel Ponta – candidat independent
Poziţia 7 – Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
Poziţia 8 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Poziţia 9 – John-Ion Banu-Muscel – candidat independent
Poziţia 10 – Petru Daniel Funeriu – candidat independent
Poziţia 11 – Nicuşor-Daniel Dan – candidat independent.
